Zona informationala
Va stam la dispozitie cu cele importante informatii din domeniu!
Civilizatia unui popor rezida adeseori din natura si calitatea toaletelor si a felului in care apele rezultate din aceste toalete sunt tratate.
“Societatea s-a construit pe inovatii privind manipularea deseurilor umane si pe colaborarea pentru a scapa de ele. Poate parea exagerata aceasta afirmatie. Dar nu este. De ce? E simplu: toata lumea stie ca excrementele sunt periculoase, intrucat contin nenumarate bacterii. Cam ¾ din ele reprezinta apa, iar 10%, mancare nedigerata. Dar restul de 15% sunt bacterii cu miliardele. Majoritatea sunt inofensive si proceseaza hrana din intestine. Dar unele sunt letale.
Istoric, cele doua mari boli asociate cu excrementele umane sunt holera si febra tifoida, o alta boala cumplita, cu aspecte inspaimantatoare, care provoaca urticarii cumplite, febra si tulburari in randul celor cu care intra in contact.
Inainte sa cunoasca bacteriile si poate inainte sa se cunoasca pe ei, oamenii au inteles pericolul reprezentat de acestea. Nici macar oamenii primitivi nu isi faceau nevoile in pestera, pentru ca, astfel, ar fi murit. Civilizatia, asa cum o stim, n-ar fi inflorit, daca nu luptam cu propriile excremente si cu bolile purtate de ele. Odata cu infiintarea comunitatilor, toaletele au devenit o prioritate. Crearea sistemelor sanitare a pus bazele marilor orase si comunitati.”
In secolul 21 cand comunicam prin internet, au aparut deja apeluri telefonice video la oferta si masinile ating suta de km in 3 secunde si ceva, chestiunea apelor menajere reziduale este inca tratata medieval. Asa zisa fosa “clasica” din beton nu este decat un HARDAU de mari dimensiuni, gata sa raspandeasca in natura tot “buchetul de infectie” generat de un astfel de focar.
Explozia cartierelor rezidentiale din perioada de boom economic, a fost prea puternica pentru ca cineva sa mai stea pe ganduri legat de ce se va intampla cu apele menajere. Toata lumea si-a ridicat casa dupa casa cu “fosa clasica din beton” adica un fel de focar de infectie personalizat. Singura chestiune legata de fosa era ca trebuia sa fie cat mai mare, ca sa “pape” cat mai multa apa reziduala. Nu conta ca vidanja se opreste ca si volum pe la 10 metri cubi si ca indiferent cat de multe dejectii ai stoca in fosa clasica, pentru a o evacua trebuie ca volumul sa fie separat in “felii de cate maxim 10 metri cubi” ...
Pana aici toate bune, doar in sensul ca am scapat cumva de apele reziduale. Dar cum e cu fosa din beton ? Stie toata lumea, ca betonul prin natura acestuia este un material permeabil si friabil .
Betonul nu este prorpiu pentru o aplicatie care presupune stocarea de lichide decat in anumite conditii de impermeabilitate si rezistenta chimica. Dar despre ce vorbim noi aici? Cele mai “destepte” fose septice din beton sunt cele “cu burta goala” sau “cu gauri”. Ideea este ca daca ai gauri in placa de la baza fosei, apa se infiltreaza in sol, vidanjezi mai putin si iesi “in profit”. In fapt, nu se intampla decat o spurcare continua a solului de sub casa, spurcare care spre deosebire de toaletele din fundul curtii, are in compozitia apelor reziduale si toata gama de chimicale si grasimi de la detergenti. Toata aceasta solutie super toxica se deplaseaza prin intermediul panzelor freatice in puturi, fantani etc.
Daca insa solul unde este realizata fosa septica este impermeabil (cazul cel mai frecvent in Romania), fosa se umple foarte repede si cei cu vidanje au bani grei de facut din asta. Pana sa va ganditi ce volum ar trebui sa aiba o fosa vidanjabila, ca sa fie acoperitoare, luati in calcul 150 de litri de persoana (locuitor echivalent) pe zi. La o locuinta ce deserveste 4 persoane vorbim despre 650 de litri /zi ceea ce inseamna 19,5 mc pe luna.
CE SOLUTII TEHNICE AVEM LA DISPOZITIE ?
1. STOCAREA si VIDANJAREA apelor menajere este cea mai la indemana metoda de a “scapa” de apele reziduale prin depozitarea acestora in vase de dimensiuni mari si vidanjarea lor ori de cate ori este necesar. Aceasta presupune costuri relativ mici la inceput si “abonament” la vidanja ulterior, in functie de volumul de ape menajere rezultat din gospodarie. Tehnic vorbind, daca nu exista infiltratii in sol, avem de-a face cu o solutie corecta. Costurile reprezinta alt capitol. Vom trece insa pe scurt, in revista materialele din care se realizeaza vasele destinate vidanjarii si proprietatile acestora:
BETON: Daca fosa din beton este bine realizata, impermeabilizata corect si verificata periodic din acest punct de vedere, betonul poate fi o optiune tehnica in ceea ce priveste stocarea apelor menajere pana sa fie vidanjate.
PEHD: Polietilena de inalta densitate reprezinta o alternativa serioasa la beton ca si solutie tehnica pentru stocarea apelor menajere pana la vidanjare. Spre deosebire de beton, bine montat, un vas din
polietilena are viata foarte lunga (producatorii garanteaza minim 50 de ani), fara nici o grija cu privire la permeabilitate sau alte pericole. Acolo unde volumul permite, solutia utiliziarii unui vas din PEHD ramane cea mai viabila din toate punctele de vedere, atat in ceea ce priveste pastrarea proprietatilor vasului pe termen lung cat si cu privire la proprietatile mecanice ale produselor (adancimi de ingropare rezonabile etc).
Vasele din PEHD sunt destinate utilizarii pe viata. Intretinute corect, sistemele care contin vase din polietilena nu va pot aduce decat beneficii.
FIBRA DE STICLA: Ca si materie prima pentru vasele si recipientele necesare realizarii unui sistem de tratare a apelor menajere, fibra de sticla ramane o alternativa, mai ales datorita costurilor reduse de productie.
De obicei, recipientele din fibra de sticla sunt produse in Romania. Exista destul de multi producatori seriosi dar in acelasi timp se fac si amatorisme in domeniu. Atunci cand va propuneti sa cumparati pentru sistemul dvs de epurare un vas din fibra de sticla, asigurati-va ca achizitionati de la un producator serios, care va poate garanta faptul ca vasele sunt produse conform normelor in domeniu cu privire la procesele de tratare a apei, rezistenta la compresiune (intrebati de adancimea maxima de montaj), rezistenta chimica, si nu in ultimul rand despre durata de viata de a produsului achizitionat si nu a materialelor din care sunt facute.
Fibra de sticla are insa limitele ei in ceea ce priveste posibilitatea respectarii normelor in domeniu. Marcajul CE pe fiecare produs in parte ramane singura garantie a calitatii. Atunci cand vorbim insa de aplicatii cu buget redus, este suficient si un Agrement Tehnic.
Daca vorbim doar de vase de colectare a apelor menajere, destinate din capul locului pentru vidanjare, fara deversare in emisar natural (rau, paru, sol etc) vasele utilizate trebui doar sa corespunda normelor privitoare impermeabilitate si rezistenta la compresiune in functie de volum si adancimea de montaj.
Solutia tehnica poate fi oricare dintre cele de mai sus respectiv polietilena, beton sau fibra de sticla. Betonul l-am recomanda doar acolo unde panza freatica este aproape de cota zero si unde va puteti asigura ca suprafetele vasului sunt bine tratate din punctul de vedere al impermeabilizarii. Unii producatori de vase din beton pe langa utilizarea unor betoane speciale, practica si etansarea respectiv sigilarea betonului pe interior cu rasini epoxidice.
2. TRATAREA BIOLOGICA de tip VAS – SISTEM DE DISPERSIE IN SOL reprezinta prima solutie tehnica viabila in tratarea apelor menajere intrucat mareste foarte mult intervalele dintre vidanjari, mergand pana la 4,5 sau chiar 6 ani in unele cazuri iar volumele de namol vidanjate sunt geometric invers proportionale fata de volumul de ape rezultat.
In principiu, fosele biologice asa cum sunt ele cunoscute generic, sunt formate dintr-un ansamblu de componente care impreuna reprezinta un sistem de tratare a apelor menajere in care tratamentul primar anaerob are loc intr-un vas (cu doua sau mai multe compartimente) iar tratamentul secundar aerob are loc intr-un sistem de dispersie (pat filtrant, tunele de percolatie sau drenuri).
Vasele cele mai recomandate sunt realizate din mase plastice si sunt alcatuite dintr-un compartiment de sedimentare si separare primara si un compartiment de sedimentare secundara.
Vasele destinate sedimentarii pot avea unul sau mai multe capace pentru inspectarea compartimentului principal si secundar si pentru preluarea namolului, o gura de intrare a apelor uzate, o gura de iesire a apelor limpezi si un orificiu pentru ventilatie.
Apele uzate menajere se limpezesc partial in compartimentul de sedimentare si separare primara, trec gravitational in compartimentul de sedimentare secundara si sunt evacuate tot gravitational printr-un pat filtrant sau prin drenuri, iar namolul depus la fundul fosei fermenteaza timp indelungat, pana la mineralizare, prin actiunea organismelor vii si este indepartat dupa un interval prin vidanjare.
Utilizarea acestei solutii are avantajul ca volumul sedimentelor care se vidanjeaza este foarte mic comparativ cu volumul corespunzator al depozitului sedimentar, deoarece acesta, prin actiunea bacteriilor anaerobe se mineralizeaza si pierde din continutul de apa (peste 95%). Solutia aceasta se poate aplicaincepand de la locuinte particular pana la nuclee reziduale, restaurante, scoli, sali de sport pensiuni, birouri, unitati productive, parcari, etc, acolo unde este posibila deversare apei tratate prin sisteme de dispersie in sol (paturi filtrante, campuri de dren, tunele de infiltratie, etc.).
3. TRATAREA BIOLOGICA PRIN STATIA sau MINISTATIA DE EPURARE reprezinta forma avansata a solutiei cu vas si sistem de dispersie. In principiu avem de-a face cu aceleasi etape de tratare anaeroba respectiv aeroba intr-o forma elaborata si controlata mai eficient.
Etapele tratarii apelor in statiile de epurare sunt: 1. Decantarea primara: acest tratament are rolul de a separa prin intermediul decantarii gravitationale partile grosiere, o mare parte a impuritatilor anorganice (argila, nisipul fin, carbonati, fosfati, saruri metalice insolubile) si de a biodegrada, prin intermediul bacteriilor anaerobice specifice componente ale BOD5, COD si compusi ai azotului si fosforului. Acolo unde este posibil, pentru completarea tratamentului primar este recomandata, montarea unui separator de grasimi cu un volum corespunzator. Prin separator vor trece doar apele “albe”. 2. Oxidarea si nitrificarea este etapa in care componenta organica de carbon este redusa, iar amoniacul este transformat in nitrati care pot fi asimilati de bacterii (nitrosomonas si nitrobacter). In acest caz se poate vorbi de bionitrificare. In urma acestui proces se elimina incarcarea organica.
3. Denitrificarea reprezinta o reactie chimica care transforma nitratii in azot gazos. Acest proces se realizeaza in conditii anoxice (in pauzele dintre ciclurile de aerare). 4. Decantarea secundara este etapa in care apa intra in zona de decantare asigurand-se un timp de retentie suficient pentru realizarea decantarii si repunerea sedimentelor in zona de oxidare.
Sistemul cu sedimente active permite mentinerea unui nivel de epurare eficient. Astfel se obtine o apa trata conform parametrilor chimici prevazuti de lege.
In timpul functionarii normale, procesul de epurare are loc autonom rezultand un efluent epurat si cu caracteristicile de BOD5, COD, azot si fosfor corespunzator normelor in vigoare. Intretinerea statiei consta in principal din vidanjarea periodica a zonei de pretratare (tratament primar) de sedimente, grasimi, uleuri, spume, etc. (este recomandat ca vidanjarea sa fie facuta anual). O varianta imbunatatita a statiilor de epurare cu sedimente active o reprezinta statiile de epurare SBR (Sequencing batch reactor) cu funtionare secventiala, care functioneaza in 4 cicluri cu durata fixa.
Fata de sistemul Vas - Sistem de dispersie, solutia tratarii apelor menajere cu ajutorul unei Statii sau Ministatii de epurare este de obicei putin mai costisitoare. Compenseaza in schimb prin economia de spatiu utilizat (toate procesele au loc intr-un vas compact) si prin controlul asupra proceselor.
In alegerea uneia dintre variantele prezentate mai sus trebuie sa se tina intotdeauna cont de:
- volumul de apa ce urmeaza a fi tratat;
- natura solului unde urmeaza sa fie montata instalatia de tratare (tipul de sol, caracterul permeabil sau impermeabil, structura, densitatea etc, care de obicei se cunosc in urma unui studiu geotehnic;
- rata de utilizare respectiv daca e vorba de o locuinta permananta, de o casa de vacanta sau de o locatie cu fluctuatii mari de utilizare cum sunt pensiunile sau hotelurile unde de la o zi la alta pot aparea diferente mari de ocupare; (Sistemul Vas – Dispersie este mult mai putin vulnerabil la fluctuatiile de debit decat Mini Statiile de epurare care trebuie foarte bine dimensionate lanumarul de locuitori echivalenti pe care-i deserveste)
- spatiul avut la dispozitie pentru montaj; (Pentru locuinte de pana la 6 persoane Mini Statia de Epurare este compacta, toate mecanismele fiind inglobate intr-un singur vas, in timp ce sistemul Vas-Sistem de Dispersie in sol are nevoie de spatiu pentru vasul destinata tratarii primare anaerobe si in plus de spatiu pentru patul filtrant unde se aloca circa 5 mp pentru fiecare Locuitor Echivalent )
- posibilitatea racordarii la curent electric (Sistemul vas – Dispersie in Sol nu are nevoie de curent electric, Ministatia de Epurare nu functioneaza fara curent electric)
Nota: Acest material a fost inspirat si de “Istoria toaletei. Impactul asupra civilizatiei” Blog \\\\\\\"Gandeste rational\\\\\\\" – Autor Madalin Filip adresa blog: http://www.gandeste-rational.blogspot.ro/
TAGS: informatii, materiale, constructii, fosa biologica, pat filtrant, drenaj,
Informatii Utile > FOSA SEPTICA CU BURTA GOALA
Informatiile si materialele prezentate au caracter informativ si nu creaza obligatii contractuale. Producatorii mentionati isi rezerva dreptul de a modifica aceste caracteristici fara o notificare prealabila. Pentru informatii exacte asupra acestor aspecte, precum si pentru disponibilitatea unui anumit produs, va rugam contactati un reprezentat vanzari.